Unul dintre cei doi viceprimari ai Piteștiului, liberalul Gelu Tofan nu cunoaște ce există în patrimoniul primăriei. Astfel, Gelu Tofan a postat pe Facebook că predă galeria Rudolf Schweitzer-Cumpăna autorităților pentru restaurare. Gafa provine din faptul că celebra galerie din Pitești se află în subordinea Consiliului Județean Argeș, viceprimarul neavând cum să aibă cheile de la visteria culturală. Aroganța sa nu a trecut netaxată. Astăzi, la recepția pieței din fața primăriei, conducerea CJ Argeș i-a întors-o ironic spunându-i că au venit să-i predea galeria de artă. Mai rău decât neștiința este neasumarea – Gelu Tofan ștergând de pe Facebook declarația inițială pe care o redăm mai jos.
Nu este prima gafă de acest gen făcută de aleșii locali -un consilier USR a luat foc că scările din Războieni nu sunt modernizate, el încuracând scările și mergând la altele, iar consilierul local PNL, Mihai Coteț a urat La mulți ani! unui fost angajat al CJ Argeș care, din pacate, este decedat.
Ministrul Mihail Kogălniceanu a fost cel care a sugerat și a contribuit la construcția muzeului, în urma vizitei sale efectuate la Pitești, și „în conformitate cu prevederile Legii administrative promulgate, în anul 1864, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza”[3]. La 5 iulie 1885, Prefectura Argeș solicită, printr-un memoriu, Ministerului de Interne, „acordarea împrumutului necesar pentru ridicarea localului propriu și deplin cuprinzător al primăriei. Lucrările au demarat imediat ce banii au fost primiți, antreprenorul s-a dovedit activ și serios, astfel încât, în ziua de 30 octombrie 1886, la ora 12, are loc inaugurarea noului Palat Comunal”. „Primarii și consilierii comunali și-au putut desfășura, din 1886 până în 1968, activitatea în condiții optime, spațiul acesteia concentrând toate instituțiile de stat aflate în subordinea Primăriei”[4]. Din anul 1968, clădirea devine sediul Galeriei de artă din Pitești, numită, ulterior, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, ca recunoștință pentru cel care a donat urbei sale natale, Pitești, 147 lucrări de pictură și grafică – semn de aleasă cinstire a meleagurilor natale, copilăriei și adolescenței[5]. Galeria „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” tezaurizează și valorifică expozițional opere reprezentative ale picturii românești clasice și contemporane semnate de mari artiști ai peneluluiː Nicolae Grigorescu,Theodor Pallady, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ștefan Luchian, Ion Țuculescu, Nicolae Dărăscu, dar și sculpturi ale lui Gheorghe Iliescu-Călinești, Radu Aftenie, Ion Iancuț, Grigore Patrichi, Adrian Popovici, Ovidiu Maitec[6]. Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” are un patrimoniu de peste 1.000 lucrări de pictură și sculptură clasică și contemporană.”, a scris Gelu Tofan.
