Mai puțini procurori în Argeș, mai multe cauze penale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a prezentat bilanțul pe 2023

Județul Argeș înregistrează un deficit în privința numărului de procurori. Cu toate acestea, procurorii argeșeni au soluționat mai multe cauze penale față de 2022. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a dat publicității bilanțul pe 2023 pe care îl postăm integral.

În ceea ce priveşte situaţia de personal, mai precis numărul de procurori
care au funcţionat efectiv la unităţile din Argeş în anul 2023, este de menţionat
că, în ansamblu, toate cele 6 unităţi de parchet au funcţionat, la începutul
anului 2023, cu 43 posturi dintr-un total de 52 posturi de procuror prevăzute
pentru aceste unităţi, rezultând un procent general de ocupare de 82,69 %, dar
care a variat în cursul anului, de la o lună la alta şi de la o unitate la alta, astfel
încât, spre sfârşitul anului 2023, unităţile de parchet din judeţul Argeş au ajuns
să funcţioneze cu 34 posturi dintr-un total de 52 posturi de procuror, rezultând
un procent general de ocupare de 64,15 %, deficitul de personal fiind unul
accentuat.

Pierderile de personal, care se reflectă în numărul de procurori care îşi
desfăşoară activitatea de la începutul acestui an, sunt în principal consecinţa
pensionărilor din sistem în 2023 (2 procurori cu funcţii de conducere, 2
procurori cu funcţii de execuţie, 1 promovare la Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel Piteşti, 2 încadrări la structurile de parchet specializate – DIICOT şi
DNA).

Cu toate acestea, pe fondul lipsei acute de procurori, corelată cu faptul
că numărul de cauze penale înregistrate în anul 2023 a fost în creştere faţă de
perioadele anterioare, rezultatele obţinute de procurorii din cadrul unităţilor
de parchet din judeţul Argeş au fost per ansamblu similare celor din anul 2022,
înregistrându-se creşteri, stagnări sau scăderi la capitolul dosare soluţionate
sau trimiteri în judecată, în funcţie de gradul de agravare a situaţiei de
personal, asistând însă şi la rezultate de excepţie la un număr de 3 unităţi de
parchet, acestea fiind:
– Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, care a funcţionat în 2023 cu
un număr mediu de 10 (din 17) procurori, faţă de 12 (din 17) în 2022, unitate
Pag. 2 / 3
la care în anul 2023 au fost soluţionate cu 25% mai multe cauze penale faţă de
perioada anterioară, iar prin trimitere în judecată cu 28% mai multe;
– Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, care a funcţionat în 2023 cu
un număr mediu de 13 (din 20 procurori), adică cu 65% din personal, faţă de
15/20 în 2022, unitate la care în anul 2023 au fost soluţionate cu 19% mai
multe cauze penale faţă de perioada anterioară, iar prin trimitere în judecată
cu 9% mai multe;
– Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, care a funcţionat în
2023 cu un număr mediu de 3/5 procurori, faţă de 4/5 în 2022, unitate la care
în anul 2023 au fost soluţionate un număr similar de cauze cu perioada
anterioară, iar prin trimitere în judecată cu 19% mai multe.
Cea mai grea situaţie de personal s-a înregistrat şi persistă în continuare
la Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş, unitate care a funcţionat
cu schema completă de procurori până în anul 2022 inclusiv (4/4), însă în anul
2023 activitatea a fost susţinută prin doar 2 procurori, jumătate din efectivul
prevăzut pentru această unitate.

Unităţile de parchet din judeţul Argeş au avut în vedere şi în anul 2023
îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul domeniilor prioritare de acţiune ale
Ministerului Public care reprezintă, conform Constituţiei, o componentă a
autorităţii judecătoreşti, alături de instanţele de judecată, este condusă de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
şi reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societății și apără
ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, exercitându-și
atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.
Printre domeniile prioritare ale Ministerului Public se află şi
combaterea criminalității economico-financiare, iar în această privinţă,
Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş se află în topul judeţelor pe locul 2,
exceptând municipiul Bucureşti, în ceea ce priveşte cauzele penale în care s-a
dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală
sub forma ascunderii bunului sau sursei impozabile, a neînregistrării
veniturilor sau a evidenţierii unor cheltuieli fictive.
Cu toate acestea, la capitolul combatere infracţiunilor de evaziune
fiscală săvârşie în cele trei forme menţionate, se remarcă scăderea bruscă, de
la câteva zeci înainte de anul 2020, la 0 în anul 2023, a sesizărilor de natură
penală formulate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, împrejurare
care a făcut deja obiectul unei analize în cadrul discuţiilor purtate între
reprezentanţii parchetului şi ai acestei instituţii, urmând ca evoluţiile ulterioare
să facă obiectul unor evaluări periodice, în contextul în care am constatat că
fenomenul infracţional de acest gen, relevat în baza celorlalte forme de
sesizare, cunoaşte o dezvoltare şi o propagare în creştere în din ce în ce mai
multe sectoare ale activităţii agenţilor economici.
Unităţile de parchet din Argeş plasează judeţul nostru pe locul 3 în topul
naţional, exceptând mun. Bucureşti şi în ceea ce priveşte valoarea măsurilor
asigurătorii dispuse în anul 2023 asupra bunurilor deţinute de către suspecţi şi
inculpaţi în vederea recuperării prejudiciului adus bugetului de stat.

Disfuncţionalităţi în activitatea unităţilor de parchet din Argeş au fost
consecinţa lipsurilor şi fluctuaţiei de personal, context în care, pentru
activitatea susţinută (de multe ori prin timp petrecut peste program sau în zile
libere, neevidenţiat şi neremunerat, cu concediu de odihnă neefectuat din anii
anteriori) şi suplinirea lipsurilor de personal, aprecieri deosebite au fost
transmise către toate categoriile de personal din unităţile de parchet (procurori,
grefieri), colegilor din cadrul structurilor de poliţie ce activează în judeţul
Argeş. Amintim aici şi de colaborarea profesională foarte bună cu toate
instituţiile judiciare implicate în combaterea fenomenului infracţional, precum
şi de comunicarea susţinută cu mass-media, atât la nivel local cât şi naţional,
care a făcut posibilă aducerea la cunoştinţa publicului în timp util şi în mod
relevant a faptelor investigate, a măsurilor dispuse cu privire la persoanele
cercetate, a modalităţii în care au fost protejate drepturile şi interesele
persoanelor vătămate, pentru sporirea încrederii societăţii în activitatea organelor judiciare.