Centrul Cultural Pitești pregătește, pentru perioada 19 – 23 octombrie, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online pe pagina de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):
Medalionul liric sub genericul Dragoste și Credință, în cadrul proiectului cultural-educativ „Ferestre culturale”, coordonat de jurnalistul de origine palestiniană Ahmed Jaber, avându-i invitați pe poeții Elena Armenescu și Mihai Prepeliță și pe instrumentistul la alăută Jamal Alnajjar. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Clubul Româno-Arab de Cultură și Presă.
“Originară din județul Teleorman, stabilită la București, Elena Armenescu este medic, scriitor, publicând numeroase volume de poezii, proză, cărți pentru copii, cele mai recente lucrări fiind: „Gânduri de vecernie – proză” (2018), Antologia UNIREA FACE PUTEREA, dedicată Centenarului Marii Uniri, și alcătuiește Antologia multilingvă „Mișcarea mondială pentru poezie”. A fost premiată cu distincții și titluri onorifice, printre care Diploma și Crucea în Grad de Ofițer pentru servicii aduse cauzei progresului, acordate de Regatul Belgiei, în anul 2006, fiind membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România.
Mihai Prepeliță s-a născut în localitatea Bahrinești din orașul Rădăuți, astăzi regiunea Cernăuți din Ucraina, este absolvent al Facultății de Litere a Universității de Stat din Chișinău și a debutat ca poet în anul 1969, în cadrul Cenaclului universitar „Mihai Eminescu”. Stabilit la București, Mihai Prepeliță a publicat peste 60 de volume – romane, memorialistică, poezii, teatru – și este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Comunității Internaționale a Uniunii Scriitorilor, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din Moscova.
Jamal Alnajjar este originar din Fâșia Gaza, stabilit la București și absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării București. A lucrat ca atașat cultural la Ambasada Statului Palestina din București. Pasionat de muzică, este instrumentist la alăută și compozitor”, informează Ahmed Jaber.
Dezbaterea cu tema Școala Argeșeană și Parteneriatele Francofone, în cadrul proiectului cultural-educativ “Gânduri, rostiri, scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l invitat pe profesorul, traducătorul și scriitorul Nicolae Florentin Petrișor.
“Calitatea în care va fi invitat este, de această dată, aceea de consilier pe proiecte și programe europene, derulate în spațiul francofon. Participant la o serie de stagii de formare, în centre specializate din Franța și din țări francofone, Nicolae Florentin Petrișor ne va împărtăși informații prețioase, observații și considerații privitoare la metodologiile de interacțiune din școlile din Franța și din spațiul francofon, referitoare, de asemenea, la diversele practici artistice și culturale ale tinerilor din Europa, dar și la schimbul de opinii, în materie de învățământ și de educație, între profesorii români și profesorii francezi, la familiarizarea acestora cu valori și cu ierarhii de valori diferite, cu mentalul, tradițiile, psihologia pe care ele s-au construit”, spune Denisa Popescu.
Clubul Cafeneaua literară (varianta minimală online), coordonat de directorul revistei de cultură „Cafeneaua literară”, poetul Virgil Diaconu, avându-l invitat pe conf. univ. dr. Constantin Manea, de la Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Artă a Universității Pitești, scriitor și traducător.
“Constantin Manea a obținut doctoratul în domeniul Filologie la Universitatea din București – Facultatea de Litere. Licențiat în filologie – limba franceză, limba engleză. A publicat peste 40 de volume, mai ales în limba engleză, manuale, monografii, volume de studii lingvistice și traduceri. La acestea mai adăugăm câteva sute de articole publicate în revistele de specialitate și în volume colective. Este conducător de doctorat în domeniul limbii engleze”, ni-l prezintă Virgil Diaconu pe invitatul său.
Prelegerea cu tema Buliga, un schit piteștean demolat, oferită de muzeograful și scriitorul Octavian Dărmănescu, doctor în istorie, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Biografii de excepție”.
„Dinamica orașului medieval Pitești, un oraș de troc, se continuă și în secoul al XIX-lea. Un efect trist al ei este și demolarea în 1899, de către Stat, a bisericii Schitului Buliga, cu hramul „Sfinții Îngeri”, vechi lăcaș ctitorit de negustorul Martin Buliga în 1746. Închinată Mănăstirii Mihai Vodă, apoi Episcopiei de Argeș, biserica găzduise în chiliile ei prima școală românească din Pitești (1790), un seminar, cancelaria episcopului Samuil Sinadon și, pentru puțină vreme, sediul Primăriei. Tot aici piteștenii arseseră în 1848, simbolic, Regulamentul Organic, prima noastră Constituție, dar de sorginte rusească. Cu tot protestul parohului Ion Dragnea, biserica este demolată în 1899, cărămizile ei fiind vândute la licitație, în târg. Un gest abuziv care privează și azi urbea de un monument unic, lăudat de Grigore Tocilescu, care l-a vizitat, drept cea mai frumoasă biserică a Piteștiului”, precizează Octavian Dărmănescu.
Prelegerea cu tema Doi Maeștri ai Penelului – Gheorghe Pantelie și Valeriu Pantazi, susținută de scriitoarea și editorul Mona Vâlceanu, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Oameni cari au fost”.
“Gheorghe Pantelie, (1941-2008), membru fondator al Filialei Pitești a Uniunii Artiștilor Plastici din Romania și al Galeriei Metopa, este considerat unul dintre cei mai importanți pictori contemporani. Gheorghe Pantelie respiră abstractul până la a-i simți puritatea. Într-una din mărturisirile sale afirma: «Îmi doresc ca toți intelectualii pitesteni să miște, cu energia lor pozitivă, lucrurile înspre calitate. Ne-am născut să gândim.» Adesea pe simezele Galeriei Metopa expunea împreună cu prietenul său bucureștean Valeriu Pantazi.
Valeriu Pantazi, pe numele său real Valeriu Pantazie Constantinescu, (1940– 2015), a fost un poet, scriitor, topograf și pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Scriitorilor din România. Valeriu Pantazi a fost un apropiat al lui Nichita Stănescu, Sorin Dumitrescu, Ștefan Agopian, al graficianului Valentin Popa, al pictorului Radu Darânga și l-a avut ca profesor pe Octavian Angheluță. Cel mai bun prieten al său a fost pictorul piteștean Gheorghe Pantelie.
Prelegerea cu tema Vindecarea, în cadrului proiectului de dezvoltare personală sub genericul „Viața merge înainte”, coordonat de poeta Simona Vasilescu, având-o invitată pe profesoara de limba și literatura franceză, terapeut terapii alternative Laura Gabriela Nițescu.
“Oamenii au diferite probleme care apar pe parcursul întregii vieți. Unele sunt legate de aspecte fizice, altele de aspecte emoționale, sufletești. Vindecarea survine ca urmare a conștientizării tensiunilor reale sau imaginare. Otrăvirea celulelor nu mai are curs dacă omul nu mai suferă. Exercițiile practice necesare prezintă ca alternativă o hotărâre fermă de a nu mai focaliza suferința.
Vindecarea este un har, manifestarea iubirii terapeutului și credința sa și a subiectului dau roade bogate. Există diferite stări care pot fi schimbate în bine, este vorba despre multe daruri cumulate. Unii terapeuți ajung la vindecare prin terapia iubirii. Tratamentele pot fi la nivel fizic, mental, emoțional, pot reprezenta armonii care să ducă la vindecare rapidă.
Asumarea cauzelor și întoarcerea la Dumnezeu sunt necesare continuu. Profesoara Laura Gabriela Nițescu găsește echilibrul între minte și trăire în inimă. Simțirea ei transmite lumină și iubire celor care interacționează în același plan divin”, spune Simona Vasilescu.
Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români – Filiala Argeș, scriitorul Adrian Mitroi, având-o invitată pe poeta Bogdana Elena Simionescu.
“Bogdana Elena Simionescu face parte din generația tânără a creatorilor de poezie. Cu toate acestea, poezia ei poate fi considerată una matură și moralizatoare. Maturitatea acestei poete este exprimată și prin faptul că se autoanalizează frecvent, încercând să se cunoască pe sine și, în același timp, își alege cu grijă oamenii cu care să relaționeze. Datorită destinului său și a experiențelor trăite în puținii ani de când a apărut pe pământ, putem spune că poeta este deja un om înțelept. Chiar dacă experiențele sale au fost unele mai puțin fericite, Bogdana Simionescu și-a păstrat cu sfințenie optimismul, calitate pe care o exprimă și în creațiile sale”, sunt considerațiile lui Adrian Mitroi despre invitata sa.
