Liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, este readus în dezbaterea publică de un text vechi pe care l-a scris acum 25 de ani și de recentele sale obiecții la legea anti-extremism a lui Vexler. Cel care a devoalat articolul scris de președintele României, în urmă cu 25 de ani, este ziaristul Mircea Badea, in emisiunea „In gura presei ‘ din data de 19.08.2025.

Lectura în paralel a articolului semnat în 2000 în revista Dilema și a declarațiilor sale din iulie 2025 arată un fir roșu: valorizarea identității culturale și o distincție revendicată tranșant între patriotism și ideologiile extremiste.

Ce scria Dan în Dilema (2000)

Textul lui Nicușor Dan a apărut în nr. 364 al revistei Dilema (4 februarie 2000), în dosarul „Naționalismul cel de toate zilele”, fiind semnat „matematician – Nicușor Dan”.

În acel context, autorul descria naționalismul ca „un sentiment de identificare a membrilor comunității naționale cu valorile culturale tradiționale” și pleda pentru primatul acestor valori între reperele culturale competitoare. Totodată, respingea explicit șovinismul și xenofobia – „nu sunt șovin și nici xenofob” – și critica „naționalismul comunist” ilustrat, în opinia sa de atunci, de politicieni precum C.V. Tudor sau Adrian Păunescu. Textul era prezentat ca „o declarație de dragoste”, nu ca o polemică.

Ce spune astăzi despre legea anti-extremism („legea Vexler”) și cazul Făgăraș

În 2025, președintele a sesizat Curtea Constituțională asupra modificărilor legii pentru combaterea antisemitismului și extremismului, invocând, între altele, neclarități care pot afecta organizații civice ce promovează memoria rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș. „În Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din Munții Făgăraș. Între membrii rezistenței sunt câteva persoane care în trecut au făcut parte din Mișcarea Legionară. Această asociație are sau nu caracter legionar? (…) Eu cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie foarte clară”, a afirmat Nicușor Dan.

Demersul prezidențial a declanșat o controversă: inițiatorul legii, deputatul Silviu Vexler, a susținut că poziția de la Cotroceni „relativizează pericolul extremismului”, în timp ce Administrația Prezidențială a argumentat că sesizarea vizează strict claritatea normativă, nu protejarea ideologiei legionare.

Continuități și tensiuni

Continuități de fond: Atât în 2000, cât și în 2025, Nicușor Dan separă valorile culturale naționale (pe care le așază în centrul identității) de excesele șovine sau xenofobe. În același sens, el distinge între memoria rezistenței anticomuniste – fenomen istoric pluriform, în care s-au regăsit și persoane cu trecut legionar – și promovarea ideologiei legionare ca atare, interzisă de lege.

Tensiunea actuală: Criticii președintelui susțin că invocarea exemplului Făgăraș riscă să creeze o zonă gri în aplicarea legii, în timp ce susținătorii califică intervenția drept o cerință de predictibilitate și tehnică legislativă pentru a nu penaliza inițiative civice memoriale. (Analiză pe baza dezbaterii publice și motivelor din sesizare relatate în presă.)

Context personal invocat în spațiul publicI

In intervenții publice din campanie, Nicușor Dan a legat frecvent tema anticomunismului de memoria familială și de experiențele generațiilor anterioare. Mențiunile despre implicarea bunicilor în opoziția față de regimul comunist au circulat în spațiul public ca afirmații ale sale; la acest moment, detalii documentare verificabile despre aceste episoade nu au fost făcute publice în mod sistematic. (Afirmație despre contextul dezbaterii; nuanțare necesară din lipsă de arhive publice accesibile.)

De ce contează disputa

Cazul Făgăraș arată dificultatea de a proteja memoria victimelor comunismului fără a deschide portițe pentru relativizarea ideologiilor fasciste. Textul din 2000 explică busola intelectuală asumată atunci de Nicușor Dan – dragoste de țară ca atașament cultural, fără xenofobie –, iar pozițiile sale din 2025 o reiau în cheia tehnică a calității legii. Dacă și cum va tranșa Curtea Constituțională chestiunea clarității normative va stabili linia de demarcație aplicabilă între asociațiile memoriale și promovarea unei ideologii interzise.

N.R. Actualul președinte al României, Nicușor Dan, a mai publicat, în tinerețe, opiniile sale referitoare la naționalism și în „Puncte Cardinale.”. Redacția Știri de Pitești va demara o solicitare către arhiva Bibliotecii Naționale pentru punerea la dispoziție a textului integral.

Foto: articolul din revista Dilema