Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care recomandă recunoașterea deplină, legală și socială, a bărbaților care se identifică drept femei ca fiind femei, în cadrul politicilor Uniunii Europene privind egalitatea de gen.
Documentul face parte din prioritățile UE pentru cea de-a 70-a sesiune a Comisia ONU pentru Statutul Femeii (CSW70), programată în martie 2026, la New York, și include o prevedere controversată: „sublinierea importanței recunoașterii complete a femeilor trans ca femei”, considerând că această includere este esențială pentru eficiența politicilor de egalitate de gen.
Rezoluția a fost adoptată în sesiunea plenară de la Strasbourg cu 363 de voturi pentru, 71 împotrivă și 81 de abțineri, potrivit listelor de vot nominal publicate de Parlamentul European. Raportorul documentului este eurodeputata Lina Gálvez (S&D, Spania), membră a Comisiei pentru Drepturile Femeilor și Egalitatea de Gen (FEMM).
Rezoluția are caracter non-binding, nefiind obligatorie din punct de vedere juridic, însă exprimă poziția politică oficială a Parlamentului European și are rolul de a ghida delegația UE la ONU, precum și de a influența viitoarele strategii europene, inclusiv planul de egalitate de gen 2026–2030.
Totodată, documentul este văzut ca un instrument de presiune politică asupra Comisiei Europene și a statelor membre pentru armonizarea legislațiilor naționale în materie de identitate de gen.
Reacții și controverse
Rezoluția a generat reacții divergente în rândul europarlamentarilor și al societății civile. Susținătorii consideră că măsura consolidează drepturile persoanelor transgender și promovează incluziunea socială. În schimb, criticii avertizează asupra riscurilor privind protecția drepturilor femeilor biologice, în special în domenii precum sportul, spațiile dedicate sau politicile de siguranță.
În România, votul europarlamentarilor a reflectat diviziunile ideologice dintre partidele progresiste și cele conservatoare. Potrivit site-ului Marius Tucă, formațiunile conservatoare au calificat prevederile drept „o amenințare la adresa drepturilor femeilor reale”.
Guvernul de la București nu a emis, până în prezent, o poziție oficială, însă surse politice indică o probabilă rezistență față de implementarea unor astfel de recomandări la nivel național.
Implicații la nivel european
Deși nu produce efecte juridice directe, rezoluția subliniază diviziunile persistente din Uniunea Europeană pe teme de identitate de gen și ar putea influența viitoarele politici europene, precum și poziționarea UE în cadrul organismelor internaționale, inclusiv în relația cu ONU.
