România continuă să se confrunte cu un deficit bugetar ridicat, peste pragul european de 3%, ceea ce accentuează presiunile asupra finanțelor publice și riscul declanșării unei proceduri de deficit excesiv la nivelul UE. Specialiștii atrag atenția că măsurile bugetare implementate până acum nu sunt suficiente pentru a stabiliza situația, în condițiile în care cheltuielile publice cresc într-un ritm mai alert decât veniturile.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit al guvernului general estimat la aproximativ 9,3% din PIB — cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru 2025, ţinta oficială în buget este de ~ 7% din PIB, dar estimările externe indică ~ 8,4-8,6% dacă nu sunt luate măsuri mai serioase. Veniturile statului au crescut în prima jumătate a anului 2025 (taxe pe salarii, contribuţii sociale, accize).
În schimb, cheltuielile au continuat să crească: cheltuieli cu personalul, dobânzi, asistenţă socială, etc.
Deficitul mare afectează capacitatea statului de a investi în infrastructură, sănătate și educație, dar și poziția României în fața investitorilor internaționali, care pot deveni reticenți în lipsa unor măsuri de consolidare fiscală credibile.

Economiștii subliniază necesitatea reducerii risipei bugetare și creșterii gradului de colectare fiscală, având în vedere că România rămâne printre statele UE cu cel mai scăzut nivel al veniturilor din taxe raportate la PIB. Fără reforme structurale și control al cheltuielilor, anii următori ar putea aduce ajustări forțate și o presiune suplimentară pe populație și mediul de afaceri.