Decizia recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind obligativitatea recunoașterii „căsătoriilor” homosexuale în toate statele membre UE, intră în contradicție directă cu legislația României! Doctrina suveranității naționale, înscrisă în Constituția țării noastre, presupune capacitatea națiunii de a decide singură, prin referendum sau prin reprezentanții aleși, asupra unor domenii esențiale, între care familia ocupă un loc central.

Codul Civil românesc nu doar că interzice încheierea unei „căsătorii” între doi bărbați sau două femei, ci exclude și recunoașterea unor astfel de uniuni realizate în alte state. Această prevedere legislativă reflectă conceptele juridice și culturale ale societății românești privind instituția căsătoriei. Totuși, CJUE a stabilit că, pentru garantarea liberei circulații și a dreptului la rezidență, un stat membru este obligat să recunoască statutul de soț dobândit într-o altă țară, chiar dacă propria legislație interzice asemenea forme de uniune.

Deși Curtea afirmă că nu pune în discuție competența statelor în definirea căsătoriei, decizia sa golește parțial de conținut interdicția din legislația națională. Refuzând să accepte politica internă ca argument pentru neacordarea dreptului de rezidență, CJUE introduce o redefinire implicită a noțiunii de „soți”, cel puțin în domeniul liberei circulații. Aceasta ar putea reprezenta doar începutul unei „pante alunecoase”, conducând treptat la solicitări suplimentare de drepturi derivate din recunoașterea acestor uniuni.

Mai mult, aplicarea hotărârii CJUE în contradicție cu normele interne riscă să genereze un conflict juridic major. România s-ar afla în situația de a opera, simultan, cu două definiții ale familiei, fapt ce ar provoca insecuritate juridică și confuzie legislativă. Domenii precum filiația, regimul fiscal, drepturile sociale, condițiile de angajare sau prevederile privind concediul parental ar fi afectate, conducând în final la o uniformizare forțată la nivelul UE într-un sector care aparține exclusiv competenței naționale.

CJUE transformă deci jurisprudența într-un instrument utilizat de instituții supranaționale pentru impunerea unei viziuni radicale de stânga și anti-familie asupra societății. Curentul deconstructivist, odinioară prezent doar în disputele teoretice, s-a infiltrat vizibil în structurile europene, influențând decizii cu impact direct asupra statelor membre.

În actualul context de instabilitate economică și politică, o asemenea abordare amplifică diviziunile din interiorul Uniunii, subminând respectul pentru competența națională și diversitatea culturală, considerând că ordinea juridică a statelor membre este irelevantă.

Partidul S.O.S. România se opune ferm modificării, sub presiune externă, a legislației naționale privind familia! Solicit deci Guvernului și colegilor parlamentari să refuze recunoașterea în România a „căsătoriilor” între persoane de același sex, încheiate în alte state!