În iulie 2024, un tribunal din Milano a decis că jurnalista freelance Giulia Cortese trebuie să plătească 5 000 € daune către premierul Giorgia Meloni, pe motiv că a făcut comentarii jignitoare legate de statura acesteia (“body-shaming”) pe rețelele sociale .
În plus, a primit o amendă cu suspendare de 1 200 € pentru tweet-urile în care spunea:> „You don’t scare me, Giorgia Meloni. After all, you’re only 1.2 m (4 ft) tall. I can’t even see you.” Anterior, în octombrie 2021, Cortese postase pe X (fost Twitter) o fotografie editată cu Meloni în fața unui birou pe care fusese adăugată o imagine cu Benito Mussolini. Meloni a considerat gestul de o gravitate unică și a anunțat acțiuni legale. Însă tribunalul a achitat-o pe Cortese în acest caz. Verdictul s-a referit doar la comentariile legate de înălțime, considerate defăimătoare și discriminatorii. Cortese a criticat decizia, caracterizând climatul ca unul de „persecuție” împotriva presei. A afirmat că:> „Italy’s government has a serious problem with freedom of expression and journalistic dissent.”De asemenea, a comparat Italia condusă de Meloni cu regimul lui Viktor Orbán, spunând că este o mișcare de intimidare a jurnaliștilor independenți .Premierul Meloni a anunțat că va dona daunele primite către o cauză caritabilă .
Alte cazuri juridice în lanțul de defăimări împotriva criticilor săi
Faptul că Meloni recurge frecvent la justiție pentru a-și apăra imaginea a atras critici din partea observatorilor media și a organizațiilor pentru libertatea presei. Roberto Saviano, autor și jurnalist anti-mafia, a fost obligat de o instanță să plătească 1 000 € după ce a numit-o pe Meloni un “bastard” într-o emisiune TV din 2020 .Profesorul Luciano Canfora, care o numise “neo-nazistă în suflet”, era programat să fie judecat în octombrie, dar Meloni a retras ulterior plângerea, în semn că uneori preferă dezescalarea. Brian Molko, solistul trupei Placebo, este acum în proces în Italia după ce a făcut o glumă referitoare la Meloni ca fiind “fascistă” într-un concert în 2023. Acesta este acuzat de defăimare și încălcarea unei legi fasciste din 1930, cu o posibilă amendă de până la 5 000 € . Libertatea presei în Italia sub Meloni. Indicele global al libertății presei, realizat de Reporters Without Borders, poziționează Italia pe locul 46 din 180 în 2024, o scădere de cinci locuri față de anul precedent. Această schimbare a fost pusă pe seama numărului tot mai mare de procese intentate criticilor și controlului indirect asupra mass-media de stat (RAI) .Critici serioase au venit și din partea Comisiei Europene, care a acuzat guvernul Meloni de „intimidare” cu ajutorul acțiunilor legale și de interferență politică asupra publicului broadcaster RAI .Meloni a respins acuzațiile, calificându-le drept „fake news” și susținând că reformele vizează îndepărtarea unui presupus bias de stânga din RAI.
