Imaginează-ți că intri pe rețele sociale, scrollezi relaxat, poate chiar cu o pungă de popcorn lângă tine, și dintr-o dată vezi un comentariu la o poză a cuiva: „Oare cum a reușit să termine toată pizza aia? Eu doar m-am uitat la ea și m-am îngrășat.”

Sau poate ceva mai direct: „Mai lasă burgerii, se vede bine că iubești fast-food-ul!” 

Un val de reacții, like-uri, emoji-uri de râs și, desigur, o mulțime de păreri necerute. Aparent inofensive? Nu chiar. Aceste remarci, chiar și atunci când sunt „doar glume”, pot fi exact combustibilul care alimentează anxietatea, obsesia pentru greutate și, în cele din urmă, tulburările alimentare.  

 

Cuvintele care taie mai adânc decât foamea

 

Mulți oameni cred că bullying-ul online se rezumă la amenințări explicite, jigniri directe sau comentarii extrem de agresive. În realitate, cele mai periculoase remarci nu sunt neapărat cele evidente, ci cele subtile, mascate sub forma unor observații „nevinovate” sau chiar a unor complimente. Poate începe cu o întrebare aparent inofensivă precum „Ai slăbit? Arăți superb”, care, pentru cineva nesigur pe sine, poate suna mai degrabă ca „Deci înainte nu arătam bine?”. Uneori, un simplu „Ai curaj să porți rochia aia” se transformă într-o întreagă analiză a imaginii de sine, pentru că subtextul pare să sugereze că nu oricine și-ar permite o astfel de alegere vestimentară.  

Dacă în trecut, criticile referitoare la aspectul fizic veneau, în general, din cercul apropiat de prieteni, familie sau colegi, astăzi, internetul oferă o scenă deschisă, unde oricine se simte îndreptățit să își exprime părerea despre corpul altuia. Sub pretextul grijii pentru sănătate, mulți utilizatori lansează atacuri sub forma unor sfaturi nesolicitate despre dietă, sport sau stil de viață. Acești „experți” virtuali ignoră însă complet realitatea din spatele unei fotografii. Oamenii nu sunt doar imagini pe un ecran, iar aspectul fizic nu spune nimic despre starea lor de sănătate, despre luptele interioare pe care le duc sau despre stilul lor de viață.  

 

„Gras”, „slab”, „prea ceva” – De ce nu vei fi niciodată suficient de bun pentru internet?

 

Orice ai face, tot se va găsi cineva care să îți critice aspectul fizic. Dacă ai câteva kilograme în plus, vei fi sfătuit să slăbești pentru că „nu este sănătos”. Dacă ești slab, vei fi întrebat obsesiv dacă nu suferi de anorexie. Dacă ai mușchii definiți, se va presupune că petreci prea mult timp la sală și că exagerezi. Dacă porți haine largi, unii vor spune că nu ai grijă de tine, iar dacă alegi să îți expui corpul, imediat apar comentarii despre faptul că „cauți atenție”.  

Această presiune constantă creează un teren fertil pentru dezvoltarea unor relații toxice cu mâncarea și cu propriul corp. Unele persoane încep să adopte diete extreme, să se înfometeze sau să apeleze la metode nesănătoase pentru a se conforma unui ideal impus de rețelele sociale. Altele cad într-un cerc vicios de mâncat compulsiv, urmat de vinovăție și autocritică. De exemplu, astăzi multe tinere aleg să încerce aromele de lichide pentru țigările electronice de pe Merlin.ro pentru a-și priva corpul de dorința de mâncare. În cele din urmă, hrana nu mai este doar o nevoie fiziologică sau o plăcere, ci devine un instrument de validare. Oamenii nu mai mănâncă doar pentru a-și hrăni corpul, ci și pentru a-și gestiona imaginea publică, pentru a corespunde unor așteptări imposibil de satisfăcut.  

Bullying-ul online este mult mai insidios decât cel clasic, pentru că nu dispare atunci când închizi ușa casei sau pleci dintr-un anumit mediu. Un comentariu negativ poate apărea oricând, iar algoritmii platformelor de social media sunt construiți astfel încât să promoveze conținutul care stârnește reacții puternice, ceea ce înseamnă că uneori exact mesajele toxice ajung să fie cele mai vizibile.  

 

Atunci când filtrul realității se sparge

 

Dismorfia corporală, dependența de filtre și nevoia de validare prin like-uri sunt doar câteva dintre efectele secundare ale standardelor impuse de rețelele sociale. Când petreci ore întregi uitându-te la imagini cu oameni care par să aibă corpuri perfecte, creierul tău începe să perceapă acea perfecțiune ca pe o normă. Începi să te compari constant, să te simți insuficient și să îți dorești să corectezi ceea ce crezi că este „greșit” la tine.  

Ceea ce nu se vede pe Instagram sau TikTok este că aceleași persoane care par impecabile online sunt, de multe ori, prinse în propriile nesiguranțe. Influencerii recunosc tot mai des că simt o presiune enormă să își editeze fotografiile, să mențină o imagine „perfectă” și să ascundă orice imperfecțiune. Filtrele care subțiază talia, măresc buzele și estompează trăsăturile sunt simple iluzii, dar aceste fantasme pot avea un impact real asupra încrederii în sine a celor care le utilizează zilnic.  

Atunci când reușești să conștientizezi că ceea ce vezi pe internet nu este realitate, începi să îți regăsești un pic din echilibru. Devine mai ușor să te privești cu mai multă blândețe și să nu te mai lași definit de standardele artificiale impuse de algoritmi și de așteptările nerealiste ale societății digitale.  

 

Cum să te protejezi emoțional și să-ți reconstruiești încrederea în sine?

 

Dacă simți că presiunea de pe social media îți afectează încrederea în tine, un prim pas esențial este să filtrezi conținutul pe care îl consumi. Dacă un anumit tip de postări sau anumiți oameni îți declanșează nesiguranțe, nu ezita să dai unfollow sau să limitezi timpul petrecut pe acele platforme. Alege să urmărești conturi care promovează acceptarea de sine, diversitatea corporală și o relație sănătoasă cu mâncarea și cu propriul corp.  

Mai mult decât atât, este important să îți construiești identitatea independent de părerile celor din online. Comentariile unor străini nu ar trebui să aibă puterea de a-ți defini valoarea. Înconjoară-te de oameni care te susțin și care te acceptă așa cum ești. Dacă te simți copleșit, nu ezita să cauți sprijin – fie că este vorba despre un terapeut, un grup de suport sau prieteni apropiați, discuțiile despre nesiguranțe pot ajuta enorm la gestionarea emoțiilor.  

 

Cuvintele dor, indiferent dacă sunt reale ori virtuale. Alege să le ignori pe cele care te trag în jos și să le păstrezi doar pe cele care te ajută să îți construiești o stimă de sine pozitivă. În definitiv, singura validare care contează este cea pe care ți-o oferi tu!