România se pregătește să intre în 2026 cu una dintre cele mai slabe perspective economice din ultimul deceniu. Comisia Europeană, FMI și Banca Națională a României și-au revizuit în jos prognozele de creștere, anticipând un avans al PIB de doar 0,6–1,4%, în condițiile în care consumul intern încetinește, iar cheltuielile publice sunt tot mai constrânse de deficitul bugetar ridicat.

Potrivit analizelor IntelliNews și Business Forum, motoarele tradiționale ale economiei — consumul și investițiile guvernamentale — funcționează la turație minimă. Reducerea cheltuielilor publice, alături de scăderea încrederii consumatorilor, amplifică riscul unei stagnări economice în prima parte a anului viitor.

Inflația mușcă din venituri

Deși guvernul a anunțat măsuri de consolidare fiscală și de limitare a scumpirilor, inflația rămâne ridicată, în special la alimente, energie și utilități. Scumpirea carburanților, eliminarea unor plafonări și majorarea accizelor continuă să reducă puterea de cumpărare a populației, arată datele Economy & Finance și OECD. Conform Novinite, salariile nominale au crescut doar ușor, fără să acopere ritmul inflației, ceea ce a dus la deteriorarea veniturilor reale. Cele mai afectate sunt gospodăriile cu venituri mici și zonele rurale, unde inflația alimentară depășește media națională.

Deficitul bugetar și datoria publică pun presiune pe economie

România se menține printre statele UE cu cel mai ridicat deficit bugetar. În 2024, acesta a fost de aproximativ 9,3% din PIB, iar pentru 2025–2026 se estimează valori similare, de 8–9%, potrivit Economy and Finance, Romania Insider și Business Forum. În același timp, datoria publică crește constant, pe fondul cheltuielilor curente mari și al costurilor mai ridicate ale împrumuturilor externe. Analiștii avertizează că, fără reforme fiscale și o gestionare mai eficientă a banilor publici, România riscă să intre într-o spirală de îndatorare greu de controlat.

Reforme amânate, presiuni în creștere

Experții atrag atenția că economia românească traversează o perioadă de vulnerabilitate structurală. Lipsa investițiilor în infrastructură, educație și digitalizare limitează potențialul de creștere pe termen lung. În același timp, tranziția către energie verde și absorbția lentă a fondurilor europene rămân provocări majore. „România are nevoie de o repoziționare strategică, cu investiții inteligente și reforme fiscale reale. Fără aceste măsuri, 2026 riscă să devină un an al stagnării”, comentează analiștii citați de IntelliNews.