Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș critică proiectul de comasare a parchetelor, susținând că măsura este doar una administrativă și nu rezolvă problema majoră a deficitului de personal. Instituția avertizează că reorganizarea ar putea chiar afecta activitatea, în condițiile în care majoritatea parchetelor din județ funcționează deja cu lipsuri semnificative de procurori. Într-un comunicat de presă emis de Parchetul Argeș se precizează următoarele:

Despre reorganizarea prin comasare a parchetelor de pe lângă judecătoriile din acelaşi judeţ se vorbeşte în spaţiul încă de la începutul anului 2024. Este vorba de aducerea tuturor unităţilor locale de parchet, adică a parchetelor de pe lângă judecătoriile din fiecare judeţ, sub coordonarea unităţii locale de parchet din municipiul reşedinţă de judeţ care devine sediul principal al noii entităţi denumite parchet de pe lângă judecătoriile din judeţ, iar sediile celorlalte unităţi locale de parchet devin sedii secundare cu activitate permanentă, ale acestui parchet.

Modificările legislative propuse sunt doar de ordin formal organizatoric, astfel încât nu există vreo modificare a competenţei materiale sau a razei teritoriale de competenţă a unităţilor de parchet de pe lângă judecătorii, acestea continuând activitatea de urmărire penală cu privire la aceleaşi categorii de infracţiuni, iar activitatea procurorilor în instanţe se va desfăşura în continuare în acelaşi fel, fiecare sediu secundar sau principal de parchet desfăşurându-şi activitatea în raza aceleiaşi judecătorii pe lângă care este arondat. Procurorii care îşi desfăşoară activitatea la acest moment în cadrul unităţilor locale de parchet, vor continua să îşi desfăşoare activitatea în aceleaşi sedii. Modificările propuse prin acest proiect de lege nu rezolvă însă problemele principale cu care se confruntă la acest moment unităţile de parchet de pe lângă judecătorii, acestea reprezentând unităţile de parchet care concentrează volumul cel mai mare de muncă din cadrul Ministerului Public, atât în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală, cât şi în privinţa activităţii desfăşurate în şedinţele de judecată cu participarea procurorului şi în legătură cu această din urmă activitate.

Astfel, modificările apar a nu fi utile nici măcar în judeţele în care deficitul de procurori sau de grefieri de la unităţile locale de parchet este unul accentuat, cum este cazul şi în judeţul Argeş, unde toate cele cinci unităţi de parchet de pe lângă judecătorii se confruntă cu deficite grave de personal. La acest moment, parchetele locale din judeţul Argeş îşi desfăşoară activitatea la Piteşti cu 11 procurori (din care trei procurori stagiari se află în concediu de studiu), din 21 posturi prevăzute, Curtea de Argeş cu 2 procurori (din care 1 procuror stagiar se află în concediu de studiu), din 4 posturi prevăzute, Costeşti şi Topoloveni cu câte 2 procurori, raportat la câte 3 posturi prevăzute şi Câmpulung cu 4 procurori din 5 posturi prevăzute. În acest context, chiar expunerea de motive a proiectului de lege recunoaşte că un deficit de procurori de 33% la o unitate de parchet poate afecta grav activitatea acestuia, în această situaţie aflându-se 4 din cele 5 unităţi locale de parchet din judeţul Argeş.

Modificările aduse de proiectul de lege, aflat încă în dezbatere la acest moment, permit ca doar dosare penale nou înregistrate să fie repartizate spre soluţionare unor procurori de la sediul principal al Pag. 2 / 3 parchetului de pe lângă judecătorii, nu şi dosare penale înregistrate anterior intrării în vigoare a modificărilor, sau dosare vechi. Aceleaşi modificări legislative nu rezolvă situaţia unităţilor locale de parchet care, din cauza deficitului acut de procurori, nu vor putea asigura nici măcar activitatea de participare în şedinţele de judecată în cauzele în care participarea procurorului este obligatorie, aceasta deoarece legea, în forma proiectului supus dezbaterii, nu pare a permite în mod expres desemnarea, pentru această activitate, de către prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătoriile din judeţ, a unui procuror de la altă unitate locală. Expunerea de motive a proiectului de lege, în sensul că, printre altele, va crea premisele pentru asigurarea unei mai mari mobilități a personalului, nu par a fi realiste, venind în contradicţie cu prevederile legale care împiedică delegarea sau detaşarea unui magistrat, procuror sau judecător, fără acordul acestuia.

Conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş apreciază că proiectul de lege prin care se prevede comasarea unităţilor locale de parchet nu aduce beneficii pentru dinamizarea activităţii acestor unităţi, ci doar reprezintă expresia incapacităţii factorului politic de a asigura ocuparea numeroaselor funcţii de procuror vacante de la nivelul acestora. Aceste modificări: -nu aduc o soluţie viabilă pentru unităţile de parchet unde activitatea este asigurată de un singur procuror, cum la acest moment este cazul Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş, preconizându-se, în plus, ca la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti să nu îşi mai desfăşoare activitatea, în a doua parte a anului 2026, niciun procuror, în lipsa alocării unui procuror stagiar sau a delegării de la o altă unitate de parchet aflată, de asemenea, în deficit; -nu fac decât iluzorie preluarea soluţionării dosarelor de la unităţi locale din teritoriu de către procurori de la sediul din reşedinţa de judeţ, dacă la această din urmă unitate nu funcţionează suficienţi procurori; -fac aproape imposibilă activitatea de verificare temeinică, pe cale ierarhică, a actelor de urmărire penală şi a soluţiilor adoptate de procurorii din cadrul sediilor secundare de parchet local, întrucât toate acestea nu vor mai fi supuse verificării prim-procurorilor de la aceste unităţi – aceste funcţii de conducere fiind desfiinţate, iar actuala conducere de la sediul principal din reşedinţa de judeţ nu poate prelua această activitate suplimentară semnificativă (în principal fiind vorba de soluţionarea plângerilor împotriva actelor de urmărire penală, a plângerilor împotriva soluţiilor de clasare, verificarea pentru legalitate şi temeinicie a soluţiilor de trimitere în judecată şi a celor de renunţare la urmărire penală, cereri de abţinere şi de recuzare etc.); la aceasta se adaugă celelalte atribuţii suplimentare de conducere şi coordonare a tuturor unităţilor locale de parchet din judeţ; propriu-zis, atribuţiile şi sarcinile actualei echipe de conducere de la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, prin intrarea în vigoare a proiectului de lege analizat, efectiv s-ar dubla; -prevăd propriu-zis, la nivelul judeţului Argeş, că activităţile specifice de conducere ale altor patru prim-procurori, sunt preluate de prim-procurorul de la sediul principal al parchetului de pe lângă judecătorii, aceeaşi regulă fiind aplicabilă grefierului şef de la sediul principal, care ar prelua activităţile specifice de conducere ale altor patru grefieri şefi; -operează cu noţiuni precum transformare funcţii de conducere în funcţii de execuţie, preluare de posturi, modificare şi aprobare de ştate de funcţii, redistribuire de posturi, fără a aduce vreo îmbunătăţire a ocupării efective a numeroaselor posturi vacante existente; -prin simpla vehiculare în spaţiul public a modificărilor preconizate, fără niciun calendar clar de adoptare, proiectul legislativ este de natură să compromită grav, chiar înainte de adoptare, chiar şi procedura ce va fi declanşată în a doua parte a anului 2026 la nivel naţional, pentru promovarea în funcţii de conducere de la nivelul parchetelor, destinată ocupării funcţiilor de conducere vacante de prim-procuror, deoarece va exista un interes şi mai scăzut din partea procurorilor de a se înscrie la o procedură, de altfel solicitantă, de examen, fie pentru ocuparea unor funcţii de prim-procuror destinate a fi desfiinţate, fie pentru ocuparea unor funcţii de prim-procuror care presupun sarcini suplimentare excesive faţă de cele din prezent; Pag. 3 / 3 -nu oferă cadrul normativ care să armonizeze alte activităţi administrative precum înregistrarea, repartizarea şi circuitul sesizărilor penale sau activitatea de relaţii cu publicul. În concluzie, intrarea în vigoare, în forma de la acest moment, a modificărilor legislative referitoare la comasarea unităţilor locale de parchet, va bulversa activitatea unităţilor de parchet de pe lângă judecătorii, va accentua dezechilibrele majore din sistemul judiciar, dependent în mare măsură de activitatea susţinută a acestor unităţi. Deşi expunerea de motive a proiectului legislativ porneşte de la realitatăţi obiective (re)cunoscute la nivel naţional, precum: 12 unități locale de parchet care au „funcționat” (?! – impropriu spus <>) de mai mulţi ani fără niciun procuror; între 15 şi 34 de unităţi locale au „funcționat” (?!) mai mulţi ani cu un singur procuror – factorul politic nu arată în ce măsură a înţeles, prin măsuri legislative sau executive, să creeze condiţiile necesare organizării procedurilor de admitere în profesie pentru ocuparea şi a acestor posturi vacante sau pentru echilibrarea gradului de ocupare a schemelor în cadrul unităţilor de parchet de la nivel naţional, una din măsurile solicitate de procurori fiind inclusiv scoaterea la concurs, cu prioritate, doar a posturilor vacante la instanţele/parchetele cu deficit acut de personal, cu excluderea unităţilor la care gradul de ocupare este optim sau suportabil. Nu numai că asemenea măsuri nu au fost adoptate, dar în anul 2025 nu a mai fost organizat concursului naţional de admitere directă în magistratură, destinat candidaţilor cu experienţă anterioară de cel puţin 5 ani în profesii juridice, preconizându-se ca nici în anul 2026 să nu fie organizat un asemenea concurs, care ar fi putut permite ocuparea cu prioritate a posturilor de magistrat la unităţile cu deficit acut de personal.

Expunerea de motive a proiectului prezintă triumfalist inclusiv un calcul al sumelor care se vor economisi la nivel naţional prin desfiinţarea unui număr de 134 de posturi de prim-procuror şi a tot atâtea posturi de grefier şef, însă permanentizarea deficitelor de procurori şi grefieri din sistem se constituie deja, de mai mulţi ani, într-o veritabilă desfiinţare de posturi, cu efecte de economisire înzecite. Spre exemplu, desfiinţarea unui total de 268 de posturi de conducere de prim procuror şi grefier şef, este estimată în expunerea de motive, că va conduce la economii în bugetul de stat cu o sumă de 23.000 de lei pe lună pentru fiecare post desfiinţat, calcul care pare mai degrabă să indice că ocupanţii acelor posturi nu ar mai lucra fizic în sistem, doar o asemenea anomalie de calcul conducând la pretinsa economie totală de 73,8 milioane de lei /an, echivalentul a cca. 15 milioane de euro. Evident, vorbim de o formă incipientă a proiectului legislativ, care se află în dezbatere publică, iar Ministerul Justiţiei are anunţată organizarea, la sediul ministerului, în data de 26 martie 2026, începând cu ora 14.00, a unei întâlniri pentru dezbaterea publică a proiectului de Lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii. Ne exprimăm doar speranţa că forma finală a proiectului va corespunde nevoilor reale de îmbunătăţire a activităţii unităţilor de parchet, în beneficiul societăţii, ci nu este vorba de un alt proiect destinat doar să redistribuie sărăcia, într-o exprimare metaforică, în referire la deficitul de personal cu care se confruntă foarte multe unităţi de parchet. BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE