În ultimii ani, evoluția firmelor din România indică o deteriorare semnificativă a sănătății mediului de afaceri: sunt peste 155.000 de firme în dificultate la începutul lui 2025 (dizolvate, radiate, în insolvență sau cu activitatea suspendată). Numărul firmelor dizolvate a atins în 2024 un nivel foarte ridicat: 46.205 firme dizolvate, ceea ce este un record al ultimilor ani.

Radierile (firmele efectiv radiate) au crescut de asemenea, cu ~83.012 firme radiate în 2024.Suspendările de activitate se află și ele în creștere: în 2024 au fost 18.716 companii cu activitatea suspendată. Și în județul Argeș, tendința firmelor care își suspendă activitatea și a celor care se dizolvă este semnificativă: în 2023 s-au înregistrat 507 firme cu activitatea suspendată și 1.414 firme dizolvate. În primele cinci luni ale anului 2024, numărul firmelor suspendate a crescut cu ~34% față de aceeași perioadă a anului precedent (257 vs. 192).”

Ce spun cifrele (național vs. județ)

La nivel național, Barometrul Economiei Sociale 2025 (și registrele ANOFM) arată mii de întreprinderi sociale atestate în perioada 2016–2025, cu contribuții la ocupare și la PIB. În județul Argeș, raportul AJOFM pe activitatea 2024 indică că în regiune au fost certificate întreprinderi sociale și că, la nivel regional, există un stoc de întreprinderi sociale active.

Problemele mediului de afaceri din Argeș. Suspendări de activitate: în 2023, în județul Argeș s-au înregistrat 507 firme care și-au suspendat activitatea; în primele 5 luni din 2024 au fost 257 suspendări (creștere față de aceeași perioadă din 2023). Aceste suspendări indică o presiune continuă asupra activității comerciale regionale. In 2023 s-au înregistrat 1.414 firme dizolvate în județul Argeș, o creștere față de 2022. Aceste cifre reflectă o tendință de consolidare/ieșire din piață a unor operatori locali.

Situația șomajului în județul Argeș

La sfârșitul lunii august 2025, în județul Argeș erau înregistrați 8.515 șomeri, dintre care 3.985 femei, iar rata șomajului era de 3,68%. Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 3,66%, acest indicator a înregistrat o ușoară creștere cu 0,02 puncte procentuale. Dintre cei 8.515 șomeri, 1.900 erau beneficiari de indemnizație de șomaj, iar 6.615 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, 7.221 șomeri proveneau din mediul rural, iar 1.294 din mediul urban.

Structura șomajului pe grupe de vârstă arată o pondere semnificativă a persoanelor din categoriile de vârstă mijlocie și seniori: În ceea ce privește nivelul de educație, cei mai mulți șomeri au studii gimnaziale (32,23%), urmați de cei cu studii primare (27,57%) și cei cu nivel de instruire profesional/arte și meserii (16,36%). Șomerii cu studii liceale și postliceale reprezintă 15,62%, iar cei cu studii superioare 3,68%.

Structura șomajului pe grupe de vârstă arată o pondere semnificativă a persoanelor din categoriile de vârstă mijlocie și seniori:

• < 25 ani: 574 șomeri

• 25–29 ani: 476 șomeri

• 30–39 ani: 1.607 șomeri

• 40–49 ani: 2.113 șomeri

• 50–55 ani: 1.707 șomeri

• 55 ani: 2.038 șomeri

• Pe baza profilării ocupabilității, structura șomerilor înregistrați este următoarea:1.590 persoane foarte greu ocupabile

• 2.977 greu ocupabile

• 3.437 mediu ocupabile

• 511 persoane ușor ocupabile

Aceste date evidențiază provocările cu care se confruntă județul Argeș în ceea ce privește integrarea pe piața muncii a persoanelor cu nivel scăzut de educație și a celor din mediul rural.