În primele 6 luni ale anului 2025, au fost raportate peste 61.000 de cazuri de violență domestică în România (aproximativ 14 cazuri pe oră). Autoritățile au emis în total aproape 6.000 de ordine de protecție temporară, dintre care doar circa 2.271 au fost transformate în ordine definitive. Agresorii au purtat brățări de monitorizare, dar prea puțini în comparație cu numărul sesizărilor (1.248 cazuri). In acest context, președintele PNL Argeș Alina Gorghiu a înființat pe platforma Facebook grupul România fără violență!

Alina Gorghiu spune că acestă comunitate a fost creată pentru femeile care vor să ajute femei, pentru cele cred că informațiile lor pot sprijini. ”Aici vei găsi un mediu lipsit de judecată, unde poți vorbi deschis despre durerea, fricile și traumele tale, alte femei care au trecut prin experiențe similare și care te pot înțelege cu adevărat. Grupul oferă: sprijin emoțional, încurajare și solidaritate, resurse utile despre siguranță, consiliere psihologică și pași legali. Aici, fiecare poveste contează.”

Conform datelor EIGE pentru anul 2022, poliția a înregistrat 34.776 victime ale violenței partenerului intim, iar 76 % dintre victimele infracțiunilor domestice au fost femei (43.923 din 57.783). În același an s-au înregistrat 67 cazuri de femicid, iar femeile au fost victime în 64 % dintre omorurile domestice (49 din 77)
România se află printre țările UE cu cele mai ridicate rate de violență în cuplu: 45,5 % dintre femeile românce au suferit violență psihologică din partea partenerului (media UE: 29,9 %), iar 25,4 % au fost victime ale violenței fizice sau amenințărilor (media UE: 10,7 %)

Percepție 

• Un sondaj INSCOP realizat în iunie 2025 arată că peste 64 % dintre români cred că violența domestică împotriva femeilor a crescut recent, iar doar 4,2 % cred că fenomenul a scăzut. Încrederea în intervențiile Poliției este scăzută: doar 7,1 % se declară „foarte mulțumiți”, iar 35,6 % „destul de nemulțumiți” , conform Wikipedia+5The Romania Journal+5aleg-romania.eu+5.
• Potrivit raportului A.L.E.G (studiul FRA – 2023): 6 % dintre femei au fost victime ale violenței sexuale, 32 % au suferit hărțuire sexuală la un moment dat, iar doar 17 % au contactat poliția după cel mai grav incident. De asemenea, doar 47 % erau conștiente de existența unei legi anticorupție și 74 % nu cunoșteau vreun serviciu specializat pentru victime.
• Raportul GREVIO (2022) subliniază sub-raportarea violențelor sexuale și lipsa încrederii în sistemul judiciar sau în organelor de ordine. De asemenea, se insistă pe necesitatea instruirii personalului implicat în sprijinirea victimelor și alinierea legislației la standardele Convenției de la Istanbul (în special în definirea consimțământului sexual)
Principalele forme de violență recunoscute legal (Legea 217/2003, completată în 2012)
România recunoaște următoarele tipuri de violență împotriva femeilor și membrelor familiei:
1. Verbală – insulte, amenințări, umiliri
2. Psihologică – control, intimidare, manipulare, gelozie excesivă
3. Fizică – lovituri, otrăvire, agresiuni
4. Sexuală – hărțuire, viol (inclusiv conjugal), coerciție
5. Economică – interzicerea accesului la muncă, bani, restricții financiare
6. Socială – izolarea victimei de familie sau prieteni
7. Spirituală – impunerea unor credințe sau restricții culturale/religioase.
In România există linia națională gratuită 0800 500 333, disponibilă 24/7 pentru victimele violenței domestice, traficului de persoane și discriminării de gen. În ianuarie 2025, linia a primit 668 de apeluri (180 fiind legate de violență domestică)