In ciuda ajutorului financiar considerabil acordat de România care i-a primit cu brațele deschise pe refugiați, o nouă lege a cetățeniei, intrată în vigoare pe 16 ianuarie, a stârnit îngrijorare în rândul românilor din Ucraina. Actul normativ introduce cetățenia multiplă, însă limitează lista statelor cu care Kievul acceptă dubla cetățenie — România nu se regăsește printre acestea, potrivit informațiilor transmise de Agerpres.
Ce prevede noua lege
Legea nr. 4502-IX recunoaște dubla cetățenie pentru un număr restrâns de țări stabilite de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei. În cazul statelor incluse pe listă, cetățenii ucraineni pot obține o a doua cetățenie fără a renunța la cea ucraineană, iar etnicii ucraineni din respectivele țări pot dobândi cetățenia Ucrainei prin proceduri simplificate, cu respectarea cerințelor legale și a examenelor prevăzute. Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră decizia nedreaptă și discriminatorie:
„Ne-am fi așteptat ca toate statele din Uniunea Europeană care sprijină necondiționat Ucraina să fie incluse. Tratarea diferențiată a țărilor UE — cu atât mai mult a României — este greu de explicat.”
Legea a fost promulgată în iulie anul trecut de președintele Volodimir Zelenski, iar lista statelor cu care se aplică cetățenia multiplă a fost aprobată de Guvern la 5 noiembrie 2025. Atunci, Ministerul de Externe al Ucrainei a transmis că prioritate vor avea „cei mai apropiați și mai siguri aliați”.
Zonele istorice românești care se află astăzi în Ucraina sunt părți din vechile provincii românești care au fost desprinse în secolele XIX–XX (mai ales în urma ocupației sovietice din 1940 și a tratatelor de după Al Doilea Război Mondial). Acestea sunt: Nordul Bucovinei(parte a fostei Bucovine românești), Ținutul Herța, Sudul Basarabiei (Bugeacul), Nordul Basarabiei (Hotin) Maramureșul istoric de Nord.
