În următorii opt ani, generațiile ’67–’69 vor ieși masiv la pensie.
Raluca Turcan avertizează că sistemul public e deja în deficit și că fiecare român ar trebui să se gândească serios la propriul viitor financiar: „Nu e doar o discuție tehnică, e viața ta la pensie”.

România se află în pragul unei presiuni serioase asupra sistemului public de pensii: în intervalul următor de 6-8 ani, aproximativ un milion de persoane, în special din generațiile născute între 1967 și 1969, urmează să iasă la pensie. Această avalanșă demografică va adăuga un stres uriaș bugetului și infrastructurii sociale.

Actualul deficit al fondului de pensii, estimat la peste 5 miliarde de lei, poate crește semnificativ dacă nu se adoptă măsuri urgente. Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, avertizează că nu este vorba doar despre cifre: „Este viața ta la pensie”.

Situația actuală: deficit și dezechilibre

În prezent, sistemul de pensii funcționează cu un deficit de circa 5,4 miliarde de lei: veniturile din contribuții nu mai acoperă plățile către pensionari. Pensia medie este în jur de 2.814 lei, iar estimările indică o posibilă creștere spre 4.200 lei în următorii zece ani — însă evoluția finală va depinde de salariul mediu, inflatie și politicile de indexare. Raportul dintre cei activi și pensionari este în prezent doar 1,3 la 1, tendință care tinde să devină și mai deficitară.

Fără o creștere semnificativă a numărului de contribuabili, statul va trebui să recurgă la majorarea taxelor, împrumuturi sau schimbări legislative.

Generațiile ’67–’69 — marele venit la pensie

Generațiile născute între 1967 și 1969 reprezintă un val demografic care va intra în masă la pensie. De exemplu, în 1968 s-au născut peste 512.000 de copii, iar în 1969 alți 460.000 — cifre duble față de anii precedenți. Aproximativ 212.000 dintre femeile născute în 1967 ar putea beneficia de pensie anticipată, cu condiția să îndeplinească stagiul de cotizare. Restul valului s-ar pensiona între 2030 și 2033. Astfel, în mai puțin de un deceniu, România ar putea avea cu un milion de pensionari în plus.

Impactul nu va fi doar bugetar: sectoare precum sănătatea, învățământul sau administrația publică se vor confrunta cu lipsă de personal, iar cererea pentru servicii sociale — îngrijire pe termen lung, centre specializate etc. — va exploda.

Ce soluții propune Raluca Turcan

Pilonul I (sistemul public)

• Recalcularea pensiilor pe principiul „la muncă egală, pensie egală” pentru a corecta inegalitățile istorice și a câștiga încredere socială.

• Revizuirea pensiilor de serviciu, care pot destabiliza sistemul dacă nu sunt integrate corect în bugetul general.

• Creșterea bazei de contribuabili: stimularea ocupării, reducerea muncii nedeclarate, reintegrarea migranților și posibilitatea combinării pensiei cu salariul în anii de activitate.

Pilonul II și III (pensii private)

• Pentru Pilonul II, accent pe diversificarea investițiilor, reducerea costurilor și transparență managerială.

• Pilonul III, voluntar, rămâne o modalitate de completare a venitului la pensie. Chiar și contribuții mici, dar constante, pot face diferența.

Rolul deciziilor personale

Cei apropiați de vârsta pensionării trebuie să:

• Verifice stagiile de contribuție și eventualele erori din Revisal.

• Să calculeze scenarii pentru pensia anticipată vs. pensia la limită de vârstă.

• Să ia în calcul continuarea activității 1-2 ani în plus, dacă beneficiile financiare o justifică.

• Să amâne deciziile definitive până când recalcularea pensiilor este finalizată.

Ce trebuie să facă statul

Statul trebuie să:

• Finalizeze recalcularea pensiilor și corecteze inechitățile.

• Să își asume politici activ-participative pentru creșterea numărului de contribuabili.

• Reformarea Pilonului II prin reglementări clare și guvernanță solidă.

• Investi în infrastructura socială și servicii pentru populația în creștere a pensionarilor.