La 1 august a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 67/2023 pentru ieftinirea alimentelor. Actul normativ vizează limitarea, pentru o perioadă de trei luni, a adaosurilor comerciale practicate în procesarea şi comercializarea unor produse alimentare esenţiale, cu scopul scăderii preţurilor pentru aceste categorii de produse şi, implicit, cu scopul creşterii puterii de cumpărare a populaţiei. Măsura este privită cu suspiciune de fermieri care consider că se pune presiune pe producătorul primar. Totodată cei din industria cărnii consideră că nu poate exista o singură cotă de impozitare, deoarece costurile de producție diferă de la caz la caz. Nici patronii din panificație nu sunt mulțumiți de ordonanță, ca urmare, au făcut petiții către Guvern, mai ales că se creează o discrepanță între procesatorii din sudul României și cei din Ardeal.
Lista de produse agricole și alimentare vizate de OUG
Ultima analiză a prețurilor făcută în luna mai 2023 arată că prețurile alimentelor s-au mărit cu 18,7%.
Potrivit actului normativ, se limitează adaosurile comerciale practicate în mod specific asupra produselor prevăzute în anexă pentru o perioadă de 90 de zile de la data intrării în vigoare.Operatorii economici care nu respectă prevederile riscă amenzi cuprinse între 100.000 lei și 2.000.000 lei. Conform ordonanței de urgență, alimentele cărora li se aplică noile prevederi sunt:
- Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialități
- Lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%
- Brânză telemea din lapte de vacă vrac
- Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
- Făină albă de grâu ”000” 1 Kg
- Mălai 1 kg
- Ouă de găină calibrul M 10 buc.
- Ulei de floarea-soarelui 1L
- Carne proaspătă pui (carne pui, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi pui, varianta standard)
- Carne proaspătă porc (carne porc, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc)
- Legume proaspete vrac (legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei kapia)
- Fructe proaspete vrac (fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă)
- Cartofi proaspeți albi vrac
- Zahăr alb tos 1 Kg
Producătorii de carne acuză că ordonața pune presiune pe fermierii autohtoni
Această ordonanță ridică multe probleme celor care activează în domeniu, ca urmare, deja au început să curgă petițiile la Guvernul României. Directorul uneia dintre cele mai mari ferme de porci din sudul României – Dan Bred din localitatea Slobozia, consideră că situația provocată de ordinață este destul de complicată și că nu ar fi trebuit să vizeze producătorii primari, cum sunt fermierii, și ar fi trebuit să se aplice începând cu procesatorii, pentru a exista un control, să nu-și pună adaos mai mare de 20%.
Ionel Chiriac, director DanBred: ” Ideea este că or să fie repercursiuni și asupra noastră, pentru că procesatorii au presat pe cei care asigură materia primă, dacă își cumpără materia primă mai ieftină, cu câștigă ei mai mult. In același timp, sunt și procesatorii supărați, pentru că nu poți să impui la toată lumea anumite standarde. Costurile de producere a produselor sunt diferite. Același produs este procesat în diferite moduri: unul îl face mai tradițional, unul îl face classic sau industrial, și atunci costurile diferă. De asta este greu să stanrdizeze aceste costuri ca să demonstreze mai departe când va fi controlat că el a adăugat doar 20 la sută. Intenția a fost bună de a reduce costul alimentelor, dar sunt contestații scrise la această ordonanță, și deja au început să preseze pe noi, pe producător. Și așa noi am fost limitați foarte mult, anul 2022 a fost dezastruos pentru noi fermierii, am vândut carnea sub prețul de producție. Ne-a afectat prețul mare la cereale și furaje și noi am fost foarte jos tinuți ca preț plus că ne-a decimat pesta porcină.”
In România, doar 20% din carnea de porc consumată provine din fermele autohtone. Produsele din supermarket cu eticheta ”Produs în România” sunt din carne importată
Pentru că România se află în Zona Roșie din cauza pestei porcine nu mai are voie să exporte carne de porc. In schimb, procesatorii pot folosi pentru produse carne venită din export, ceea ce pune o presiune suplimentară pe producătorul primar – în acest caz fermele de porci. Crescătorii de animale își doresc o mai bună promovare a produselor făcute din carne autohtonă, adică la finalul lanțului, pe etichetă să fie specificat faptul că produsul este fabricat din carnea animalelor crescute în România.
Ionel Chiriac, director DanBred: ”Ar trebui să se promoveze mai bine carnea românească, francezii , spaniolii, italienii au raftul lor, numai noi nu putem în supermarketuri să avem un raft românesc. Au încept apară sub denumirea produs în România, dar nu are transabilitatea până la nivel de fermă. Este produs în România, dar din ce carne? El are fabrica de procesare în România dar carnea o aduce tot din afară. Deci este produs în România dar nu este crescut în România. Doar 20% din consumul de carne prospătă provine din România. Inainte să ne decimeze pesta porcină ajunsesem până la 80% . Sunt foarte multe fabrici de carne din România care nu pun un gram de carne românesc.”
Fabricile din România care exportă produse sunt forțate să nu folosească carne din România, pentru că Uniunea Europeană a interzis exportul cărnii de porc, din cauza faptului că ne aflăm în Zona Roșie în ceea ce privește pesta porcină. Exportatorii români trebuie să facă dovada că originea cărnii folosite nu este din România.
Un kg de cărne de porc pornește din fermele românești la prețul de 10 – 10, 5 lei
Fermierii și-ar dori să existe o transabilitate a cărnii, adică pe eticheta produsului final să fie specificată ferma sau măcar zona din România unde a fost crescut animalul. Asociația Producatorilor de Carne de Porc din România a făcut o astfel de solicitare, ba mai mult, există chiar și o lege privind lanțul scurt de aprovizionare care nu s-a pus niciodată în practică. Aceasta prevedea, printre altele, ca supermarketurile să se aprovizioneze dintr-o zonă mai apropiată. Potrivit iniţiatorului, prin această iniţiativă, toate persoanele juridice de drept public şi privat cu capital majoritar de stat şi care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică în regim comercial sau în circuit intern vor participa la lanţul scurt de aprovizionare, iar fermierii vor avea întâietate în comercializarea producţiei către acestea pentru produsele din carne, ouă, legume-fructe, miere de albine, lapte şi produse lactate, dar şi pentru produsele de panificaţie. În acest sens, ar fi trebuit să fie lanţuri scurte de aprovizionare organizate pe mai multe nivele de la comună, oraş şi până la nivel european. Conform aceluiași administrator de fermă, prețul cărnii de porc pleacă de la ei cu 10 – 10,5 lei dar până la raft suferă o serie de modificări. ”La ora actuală se vinde între 10 lei și 10,5 lei pe kilogram în viu, dar, randamentul de tăiere trebuie să fie de 78%, de acolo se formează prețul de carcasă. Dar din carcasă se fac piese: mușchi, pulpă etc care iarăși modifică prețurile, ceea ce spuneam despre procesatori și despre faptul că același produs are prețuri diferite la raft în funcție de modalitatea de preparare.”
Producătorii din panificație consideră că Ordonanța se aplică doar în sudul țării, nu și în Ardeal, ca urmare, au făcut petiții către Guvern
Nici producătorii din panificație nu sunt mulțumiți de noua ordonanță. Astfel, prorietarul lanțului Zaris, Constantin Zaharia, evidențiează faptul că legea se aplică doar celor din industria de profil din sudul României și nu celor din Ardeal, care nu intră sub incidența acesteia: ”Din punctul meu de vedere ca și angajator și membru al acestei industrii, este o ordonanță care nu corespunde realității și total neprofesionistă. Nu își avea niciun scop, noi, producătorii aveam oricum sub 20% adaos, scumpirea provine la lanțul intermediar. Dar, efectul ordonanței o să fie undeva la 10% și nu corespunde realității. Mai mult de atâta, ordonanța se rezumă mai mult la zona de sud a României, unde noi facem pâinea franzelă între 300 și 500 de grame, iar în zona de Ardeal nu mai există aceeași ordonanță pentru că fac pâinea peste 500 de grame. ”
Reprezentanții industriei de panificație din sudul țării consideră că această ordonanță este abuzivă și politică, și prin urmare au făcut petiții la guvern. Același producător local nuanțează: ”Noi, producătorii, am mers pe pierdere, adaos chiar și de 2%, dar atunci nu ne-a întrebat nimeni. Iar, acum, dacă ar fi, să avem și peste 20%, dar nu este cazul, pentru că noi producătorii mereu ne-am ghidat după economia de piață și știm pulsul pieții, și acum după ce ne-am revenit după niște ani vine ordonanța asta. Pe noi ne afectează la produsele care se încadrează în ordonnața respectivă, între 300-500 grame, dar, am încercat să îmbunătățim calitatea produsului, să mai adăugăm niște ingredinente speciale pentru a mări și vânzările și a veni și cu un produs mai competitiv pe piața, și atunci produsul nu mai intră sub efectul ordonanței. ”
In esență, prețul pâinii față de luna trecută, a scăzut, asta și datorită materiei prime care a mai scăzut, în sensul că prețul făinii a scăzut cu 30%. Dacă producătorul Zaris livra pâinea cu prețul între 1.50 – 1.60 lei acum pâinea 1.20-1.40 lei.
Ca urmare a acestei ordonanțe, cei din panificație au făcut și ei, asemenea fermierilor, petiții către Guvern: ”S-au făcut petiții și de către asociațiile de panificație din România pentru că această ordonanță este o ordonanță abuzivă și politică, nu are cum să fie pusă în practică. Atâta timp cât noi, toți oamenii de afaceri din acest domeniu plătim taxe și impozite pe cifra de afaceri și pe profit, nu văd de ce ni se limitează acest drept. Nu există în toată Europa, o asemenea ordonanță abuzivă, adică să limitezi undeva profitul. Adică, dacă am avut cinci ani de pierdere și am mers acum pe un trend pozitiv și am posibilitatea să-mi revin finaciar, guvernul intervine în economia de piață. Este o ordonanță pur politică!”
Prin urmare, după ce reporterii noștri au discutat cu reprezentanți din mai multe categorii economice, concluzia care se trage este că aceștia sunt nemulțumiți si au făcut numeroase petiții către autoritățile statului în acest sens. Mai mult, consideră că Ordonanța de Urgență nu se poate aplica în forma aceasta și că reprezintă doar praf în ochii votanților.
